Obligatia angajatorului de a isi asculta oamenii nu mai este de mult una exclusiv morala. De la studiile periodice de satisfactie pana la discutiile cu angajatii la o cafea pe hol, monitorizarea starii de spirit din companie este in prezent unul dintre factorii care pot determina succesul unui business.

Pe o piata competitiva, a nu sti cum vad compania cei din interior inseamna productivitate scazuta, absenteism, fluctuatie mare de personal si, implicit, costuri suplimentare. Iar asta pentru ca managerii care se rezuma la presupuneri atunci cand incearca sa se imagineze "in pantofii" subordonatilor pot avea surprize in momentul in care compania trage linia si face bilantul cheltuielilor de personal.

Specialistii in resurse umane sustin ca, daca in tarile vest-europene in medie peste jumatate din companii folosesc metode formale de monitorizare a gradului de satisfactie in randul personalului, in Romania ponderea acestora risca sa fie semnificativ mai mica. Cu toate acestea, instrumentele de profil s-au diversificat insa si in randul companiilor de pe piata autohtona. Ca si in cazul altor practici de resurse umane, marile multinationale au fost cele care au dat tonul. In cazul acestora, studiile de profil au avut si rolul de a compara datele obtinute de grupul respectiv in diferitele locatiii in care acesta opereaza.

Nivelul de satisfactie al angajatilor a ajuns insa sa fie unul dintre indicatorii in functie de care se creeaza strategii, se fac ajustari sau chiar se calculeaza bonusurile managementului.

In compania de curierat TNT, castigurile suplimentare ale membrilor consiliului director sunt determinate, printre altele, si de satisfactia angajatilor. Ideea care sta la baza sistemului este ca rezultatele bune pe termen lung se obtin in principal prin activitatea unor angajati competenti si loiali. Iar pentru ca acestia sa fie loiali si sa isi puna in valoare competentele, trebuie sa fie in primul rand multumiti.

"Pentru ca acest lucru sa nu fie numai un sir de vorbe frumoase, conducatorii organizatiei sunt responsabilizati foarte clar in acest sens", spune Ana Glavce, director de resurse umane al TNT Romania.

Ea adauga ca indicatorii folositi sunt calculati in functie de mai multi parametri, cum ar fi intentia de a parasi organizatia, satisfactia fata de companie in raport cu alti angajatori, sanatatea si siguranta angajatilor, pachetele salariale sau calitatea leadership-ului. Raspunsurile pozitive sunt singurele luate in calcul, iar ponderea acestora determina si o parte din valoarea bonusurilor de care va beneficia top managementul local. Principala metoda folosita de catre companie este un chestionar standard, administrat anual in toate tarile in care aceasta activeaza. Serviciul este externalizat catre o firma de consultanta, care se ocupa de conceperea si aplicarea chestionarului la nivel global, precum si de prelucrarea datelor obtinute.

Mai mult, cei proaspat intrati in companie primesc dupa trei luni un chestionar mai scurt, pentru a scoate in evidenta eventuale probleme de adaptare. Pe langa acesta, mai intervin si discutiile purtate in cadrul proceselor de evaluare.

Potrivit datelor furnizate de compania de consultanta si audit PricewaterhouseCoopers (PwC), metoda prin chestionare este in prezent principala metoda folosita pe piata autohtona pentru realizarea studiilor de satisfactie. Principalele avantaje in cazul acesteia il reprezinta costurile financiare reduse si timpul mult mai scurt pe care il presupune realizarea lor, iar asta chiar daca rata de completare este in general de 60-70%. Informatiile obtinute nu sunt insa la fel de precise si detaliate ca atunci cand se folosesc interviurile directe.

Horatiu Cocheci, senior consultant in cadrul PwC, estimeaza ca in aproximativ jumatate dintre cazuri companiile care folosesc astfel de studii apeleaza la firme specializate pentru administrarea chestionarelor si prelucrarea rezultatelor. Modalitatea de administrare a chestionarelor difera si ea, in principal in functie de profilul companiei si al personalului sau. Spre exemplu, in cazul unei organizatii cu personal preponderent productiv se vor folosi chestionarele tiparite, in timp ce in cazul uneia in care activitatea este puternic informatizata, iar angajatii au acces la mediul online, se va prefera completarea pe o retea interna securizata.

Pe langa reducerea costurilor, caracterul anonim al chestionarului mai prezinta avantajul ca ofera un oarecare confort psihic celui ce il completeaza, generand si un grad mai mare de sinceritate.

"Ariile principale analizate sunt satisfactia generala fata de companie, fata de activitatea desfasurata de respectivul angajat, factorii care influenteaza motivatia angajatilor, compensatiile financiare oferite, dezvoltarea personala si planul de cariera, mediul de lucru, cultura si valorile companiei, stilul de management sau comunicarea interna", precizeaza Cocheci.

Costurile medii pentru un astfel de studiu variaza in general intre 10 si 30 de euro pentru fiecare angajat inclus in cercetare.

O alta metoda prin care companiile "iau pulsul" starii de spirit a angajatilor sunt si deja clasicele exercitii de teambuilding, relevante insa in principal la nivelul departamentelor din care vin grupurile participante. Majoritatea companiilor prefera insa metode combinate.

Tuborg Romania, producatorul pentru Romania al marcilor de bere Tuborg si Carlsberg, apeleaza de doua ori pe an la o companie de cercetare pentru a realiza un studiu de satisfactie, iar rezultatele obtinute sunt centralizate atat la nivelul intregii organizatii, cat si la nivelul fiecarui departament in parte. De altfel, multe dintre deciziile care se iau in acest sens vin de la sefii de departamente.

"In afara de acest studiu, sefii de departamente au libertatea de a alege si implementa politica pe care ei o considera ca fiind cea mai potrivita pentru a ajunge la rezultatele dorite. De exemplu, anumite departamente prefera varianta teambuilding-urilor, care contribuie la consolidarea echipei, dar ofera si o componenta de relaxare si distractie", spune Shachar Shaine, presedinte al Tuborg Romania.

Iar daca studiile de satisfactie si teambuilding-urile sunt metodele care se aplica atunci cand angajatul face inca parte din companie, "exit interview"-ul este acel dialog prin care angajatorul incearca sa afle ce l-a nemultumit pe om chiar inainte ca acesta sa inchida usa in spatele sau.

"Ii intrebam in general de ce au plecat si daca ar recomanda unui prieten sa lucreze in companie. In general, oamenii se simt bine pentru ca sunt antrenati in astfel de discutii si pentru ca simt ca parerea lor conteaza", precizeaza Diana Stancu, director de resurse umane al Signus Romania Distributions, divizia de distributie a grupului Euro Grup, din care face parte si producatorul de vin Murfatlar.

Pe langa metodele formale, cele informale au totusi o traditie mai indelungata in companiile de pe piata romaneasca si joaca un rol poate la fel de important. Cafeaua de pe hol sau petrecerile organizate de companie sunt tot atatea ocazii pentru manageri de a afla ce ii mai "chinuie" pe angajati. Foarte rar insa, sustin specialistii, concluziile desprinse in acest fel vor aduce si schimbari concrete in organizatie.

Iar daca multe companii pretind ca promoveaza asa-zisa "politica a usilor deschise" si ca angajatii pot intra oricand in biroul unui manager de top pentru a isi exprima nemultumirile, consultantii in resurse umane tind sa aiba rezerve in ceea ce priveste o astfel de practica si efectele pe care le poate produce in organizatie.

"Daca la o companie de 1.000 de oameni usa directorului este in permanenta deschisa, care mai este rolul sau strategic? Cand angajatul sare peste superiorul sau direct si poate ajunge in orice clipa la cei de sus, autoritatea managerului direct poate fi usor subminata", crede Mihaela Georgescu, specialist in resurse umane la firma de recrutare JobAvantaj.

Ea mentioneaza insa ca absenta sistemelor formale de monitorizare a gradului de satisfactie va duce la o fluctuatie ridicata a personalului si la cresterea volumului de recrutari, ceea ce mai departe va influenta automat si calitatea standardelor de selectie.

Specialistii sustin ca un aspect extrem de important in ceea ce priveste studiile de satisfactie il reprezinta si periodicitatea cu care acestea sunt realizate.

"O parte din organizatiile care efectueaza aceste sondaje tind sa o faca mai degraba cand au loc evenimente importante in viata organizatiei, cum ar fi achizitii, rebranding-uri sau deschiderea unor noi linii de business. Astfel, unul dintre elementele importante folosite in analiza - raportarea la trecut - se pierde si nu mai poate fi interpretata", explica Horatiu Cocheci, de la PwC.