[...] Discrepanta intre turistii din tari diferite. Raspunsul vine exact din zona la care am facut referire la inceputul materialului: Uniunea Europeana. In anul 2002, companii care derulau impreuna afaceri de aproape noua miliarde de dolari s-au trezit peste noapte ca trebuie sa isi regandeasca total strategia pentru o piata cu 300 milioane posibili clienti. Colac peste pupaza, a venit razboiul din Iraq, si o data cu el reducerea drastica a numarului de pasageri. In doar cateva luni piata s-a redus cu 20%.

Pusi in fata abolirii magazinelor fara taxe din 15 tari, operatorii au inventat un sistem menit sa scoata industria din moarte clinica. Sistemul "Travel Retail" se baza pe reducerea profiturilor producatorilor si comerciantilor, astfel incat preturile produselor pentru turistii care calatoresc in interiorul UE sa se apropie cu cele destinate extracomunitarilor.

Aplicand aceasta strategie, preturile pentru produsele cumparate de cetatenii comunitari au ajuns cu doar cativa euro mai mici decat cele pentru turistii din afara UE. Practic, dupa abolirea in anul 1999 a sistemului duty-free intre tarile membre UE, afacerea a scazut puternic. Marea Britanie a fost statul care s-a opus cel mai vehement deciziei de limitare a comertului fara taxe, mai ales pentru ca, anual, aceasta industrie aduce britanicilor aproape 2,4 miliarde de lire sterline. De altfel, problema comertului in regim fara taxe a fost folosita ca argument pentru refuzul Marii Britaniei de a intra in zona euro.

Totusi, in ultimii cinci ani vanzarile globale pe piata de duty-free au inregistrat o evolutie stabila, atingand o valoare totala de 20 miliarde de dolari, anticipandu-se pentru 2010 o dublare. Rata anuala de crestere bazata pe dezvoltarea exploziva a pietei asiatice si pe cresterea interesului pentru produsele de lux este estimata la 6,9%.

"Anul 2004 nu va fi deloc usor pentru noi. Aderarea Poloniei, Ungariei si Cehiei la UE scade semnificativ vanzarile noastre. Pentru viitor, ne gandim sa aducem si in aceste tari conceptul Travel Value", spune Gebr Heinemann, coproprietarul lantul de magazine Claus Heinemann.

Eliminarea duty-free s-a simtit mai ales la magazinele de pe aeroporturi si feriboturi. Vestile bune au venit insa din zona asiatica, existand tari, cum este cazul Emiratelor Arabe Unite, unde vanzarile s-au triplat in doar doi ani.

In ultimii noua ani, in Europa, potrivit Database&Directory, cea mai vanduta marca de whisky a fost Johnnie Walker Scotch, Baileys cel mai cautat lichior, iar Smirnoff a castigat primul loc la vodca. Romul Bacardi si Ginul Gordon au inregistrat, de asemenea, vanzari importante la categoria de produse pe care o reprezinta.

Cea mai vanduta marca de bere in 1999, anul abolirii duty-free in Uniunea Europeana, a fost Carlsberg Elephant, urmata de Heineken, Tuborg Green Label, Stella Artois si Kronenbourg.

Practic, in general, fiecare mare producator a cautat in aceasta perioada sa castige cote de piata plecand de la ideea acordarii unor disconturi cat mai mari. In acest fel, cu riscul scaderii profiturilor, s-a ajuns in situatia in care cumparatorii se intrebau daca nu cumva parfumurile sau bauturile spirtoase sunt contrafacute.

S-a revenit la normalitate anul acesta, cand peturile au crescut semnificativ. Pe Heathrow, de exemplu, un parfum Gucci care se vindea anul trecut cu 37-40 de euro, costa in septembrie cu 15% mai mult. In acelasi an, 1999, in Europa, cele mai cautate parfumuri au fost Hugo de la Hugo Boss, Cool Water de Davidoff si Emporio He de la Armani. Europa a detinut, de altfel, suprematia in vanzarile de parfumuri si cosmetice, cu un volum de 2,2 miliarde de dolari. Lanvin, Gucci, Hermes, Nina Ricci, Ray-Ban si Dior au detinut suprematia vanzarilor de accesorii la nivel global. Din urma, au venit foarte puternic produsele vandute sub marcile Emporio Armani, Gianfranco Ferre si Hugo Boss.