Piata romaneasca a berii are un mare handicap: lipsa, la nivel national, a altor tipuri de bere decat cea lager si a sortimentului sau cel mai raspandit, pils. Si, cum situatia nu pare sa se schimbe in viitorul apropiat, cei care vor o bere deosebita au o singura solutie: sa dea o fuga pana in Belgia sau Germania.

La finalul primelor sapte luni ale acestui an, piata berii din Romania a atins un volum de 10 milioane de hectolitri, cresterea fata de perioada similara a lui 2005 fiind de aproximativ 17%. In prezent, nu se stie, insa, cat la suta din piata berii din Romania este detinuta de specialitatile de bere si cat la suta de clasicul pils si se pare ca acest lucru nici nu intereseaza pe nimeni, principiul fiind "berea e bere, ce vrei mai mult de la ea?".

"Berea blonda tip Pils este si va ramane pe primul loc in topul vanzarilor de bere din Romania. In ultimii ani, nu au existat variatii semnificative in ceea ce priveste modificarea ponderii in volumul de vanzari", spune Catalin Ignat, director de marketing URBB. Singura certitudine este raportul de bere blonda/ bere neagra, aceasta din urma avand o cota de piata de numai 1%.

Brau Union si Ursus Breweries nu au nicio specialitate de bere. Interbrew importa Leffe, o bere de abatie si Hoegaarden, berea alba belgiana, iar URBB are in portofoliu cel mai cunoscut stout din lume, Guinness. Dar cat mai poate creste piata romaneasca numai cu lager? "Consider ca romanii vor prefera intotdeauna berea blonda pils, datorita gustului", mai spune Catalin Ignat.

Traditia

Din punct de vedere al pietei berii, Europa are doua mari puteri: Belgia si Germania. Si nu intamplator. Migrand spre nordul Europei, calugarii, parte importanta a raspandirii globale a berii, nu au mai gasit climatul necesar pentru a cultiva vita de vie si a produce vin, in schimb, au gasit suficient grau si orz pentru a face bere. Apoi, in timp, berea s-a diversificat, numai Belgia ajungand sa detina circa 1.000 de sortimente (si nu marci) de bere.

Ca si fabricare, berea se imparte in trei mari categorii: cu fermentare la rece sau inferioara (lager), cu fermentare la cald sau superioara si cu fermentare accidentala (lambic). Iar ca sortimente, lista pare nesfarsita, putandu-se enumera berea de abatie (produsa fie de manastiri, fie de berari laici), berea trapista (singura cu origine garantata monastica, ce nu poate fi produsa decat de sase manastiri din lume, cinci in Belgia si una in Olanda), berea alba berlineza, bavareza si belgiana, berea "inalta" de Dusseldorf, berea framboise, berea bock si eisbock, berea aromata, berea "uscata" si multe altele. Se poate spune ca berea lager este cea comuna, in timp ce specialitatile provin din celelalte doua tipuri de fermentare.

Diversitatea

Daca, in prezent, toata lumea aplauda cresterea consumului de bere, monotonia pietei poate avea, pe viitor, consecinte dezastroase, avand in vedere momentul inevitabil al saturarii pietei. Neavand o alta alternativa pentru lager, piata poate decade rapid. In Europa de Vest consumul de bere este in scadere, dar acolo, piata este structurata altfel. In Belgia, in 2004, consumul de lager a scazut, dar a crescut cel de bere de abatie si trapista, cel al berilor de degustare si al berilor aromate. In Germania, in 2005, pe fondul stagnarii pietei, primele cinci tipuri de bere (pils, export, weisen, hell, alt) si-au pastrat cota din 2004. "Dezvoltarea pietei romanesti va atrage si cresterea segmentului specialitatilor, dezvoltat in tarile cu traditie. De asemenea, consumatorul roman este diferit de cel din Europa de Vest, iar din perspectiva specialitatilor, piata se va dezvolta odata cu consumatorul", precizeaza Edwin Botterman, presedinte Brau Union Romania.

Profitul

Se pare, insa, ca cei patru "Berari ai Romaniei" i-au condamnat deja pe romani numai la consumul de bere lager. Niciunul dintre ei nu a investit in promovarea berilor negre. Urmarea este simpla: consumatorul nu se educa, iar piata ramane blocata la nivelul pils/lager, ceea ce celor patru nu poate decat sa le convina. Explicatia este una foarte capitalista: profitul. Educarea consumatorului este un proces indelungat, iar aparitia altor sortimente de bere implica o dezvoltare de durata de la nivel local la national si atrage numeroase costuri. Dar nicio filiala sau francizor al vreunui berar international nu vrea acest lucru, dorinta lor fiind de a aplica o reteta verificata, ce poate produce cat mai repede si cat mai multi bani. In aceste conditii, singura speranta a romanilor pentru a gasi alte tipuri de bere raman berarii independenti. Numai ca acestia dispar mai repede decat in "Zece negri mititei" avand la sfarsitul lui mai 2005 o datorie de 130 de miliarde de lei vechi, la care se mai adaugau penalitati de 241 miliarde lei vechi.

Exemplul

Exemplul de dezvoltare a pietei a fost, este si va fi unul din Belgia. In 1957, berea alba belgiana a disparut, odata cu inchiderea ultimei fabrici de "profil" din orasul Hoegaarden. In 1966, un berar independent, Pierre Celis, a repornit, in acelasi oras, productia vechiului sortiment produs din grau, salvand astfel berea alba belgiana, iar in 1978 a construit o fabrica mai mare, numita De Kluis. Dupa ce fabrica a fost afectata de un incendiu in 1985, Pierre Celis a redeschis unitatea primind ajutor financiar de la Artois breweries, companie care, doi ani mai tarziu, isi va schimba numele in Interbrew. Apoi, in 1989, Pierre Celis si-a vandut fabrica Interbrew-ului, la al carui portofoliu s-a adaugat Hoegaarden. Care a fost meritul Interbrew? L-a ajutat pe Celis, a transformat Hoegaarden intr-un brand mondial si, in decembrie 2005, a inchis fabrica lui Celis, mutand productia de bere alba in alta unitate. In Romania, din pacate, datorita "caracteristicilor" locale, acest fapt ar fi inimaginabil, desi de pe urma lui ar avea de castigat atat consumatorii, cat si marile companii, nu de alta dar nici maimutele nu mananca tot timpul banane.

Cine se incurca?

Surprinde declaratia unei persoane venite dintr-o tara cu o foarte mare traditie in industria berii. "Lager este un nume generic pentru toate berile usor colorate, uneori cu un continut scazut de alcool. Denumirea vine din germana si inseamna bere depozitata", spune Edwin Botterman. Pilsener-ul provine, intr-adevar, din Boemia, dar este un sortiment al berii lager. Lager, in schimb, desemneaza orice bere fermentata la rece sau inferioara, si poate fi atat blonda, cat si neagra, cu o larga gama a procentului de alcool. Lagerul a suferit trei etape importante de dezvoltare, rezultand trei sortimente: lagerul bavarez, cel austriac si pilsner-ul. Exemplul pentru lagerul negru nu trebuie cautat in Germania (unde se numeste dunkel), el aflandu-se chiar in curtea Brau Union: Silva neagra.